Cum se simte liniștea prima oară? Ca o mare fără valuri în care poți să faci, în sfârșit, pluta fără să îți fie frică? Sau ca micul dejun pe care ți-l pregătește mama ta când te întorci acasă după mult timp? Liniștea se simte în multe feluri, iar una dintre cele mai frumoase este atunci când simți că ai găsit o persoană care te înțelege, care te face să fii tu, fără vreo teamă de a-ți descoperi toate cicatricile.
Poveștile voastre sunt importante, iar noi credem că ele merită spuse într-un spațiu sigur. Identitatea celor care ne scriu este anonimă, de aceea vom folosi pseudonime atunci când vom reproduce mesajele pe care le primim din partea voastră.
Așa a fost pentru Carina* prima oară când a simțit liniște:
„Acum un an și jumătate m-am pierdut pe mine iubindu-l pe tipul care poartă acum numele de “my biggest heartbreak”. Manipulare, gaslighting, atacuri de panică, țigări fumate la miezul nopții în răceala lui ianuarie. Încercarea ridicolă de a-i găși scuze unui tip care a zdrobit tot ce era mai frumos în mine, care m-a făcut să îmi dau și ultimul strop de demnitate în a găși răspunsuri unor întrebări absurde, care m-a făcut să uit de principiile mele în a deține o viață sănătoasă.
Zece luni mai târziu am reușit să mă vindec. Am învățat să mă iubesc EU pe MINE si să nu mai tânjesc iubirea altora. Dar a apărut o nouă persoană, în urmă unor încercări clișeice de a găsi o persoană alături de care să-mi dezvălui cele mai adânci secrete, gânduri.
Cu el a fost…diferit. Am simțit cum îmi sărută fiecare rană, cum lipește cioburile din interiorul meu, cum e totul așa de CALD și liniștitor. Nu sunt în stare să zic că îl iubesc, căci nu am descoperit încă ce înseamnă iubirea, dar pot spune că îi sunt recunoscătoare pentru că mă face să văd în mine ceea ce eu nu am reușit să văd niciodată până să îl cunosc.
Știu că poate îmi va frânge inima la un moment dat, dar mi-aș dori enorm să îl văd fericit, chiar dacă fericirea asta nu mă include.”
Pentru tine cum a fost prima oară?
Photo credits: Vlăduț Bîlea
No responses yet